Succes și la mai multe. Felicitări celor care au organizat acest protest. Acest fel de proteste pot să aibă un efect, atunci cînd mai mulți oameni organizați acționează asupra unei ținte clar definite.
Aviz liderilor sindicali: învățați cum se face un protest.
Puterea stă în organizare.
http://www.realitatea.net/a-treia-zi-de-protest-cu-bani-marunti-la-o-benzinarie-din-capitala_786828.html
miercuri, 29 decembrie 2010
marți, 28 decembrie 2010
Despre „Wikileaks, criza globală şi România”
Un articol de Ovidiu Țichindeleanu. Îl puteți citi pe Critic Atac.
extras:
„Contextul global în care a apărut fenomenul Wikileaks din 2006 poate fi înţeles ca o criză structurală a unui sistem global de organizare a muncii şi puterii ce a apărut în istoria umanităţii, după toate probabilităţile, acum jumătate de mileniu, după descoperirea Lumii Noi, şi al cărui ultim ciclu de acumulare propagă în prezent criza în valuri centrifuge, pornind chiar din centrul centrilor de acumulare ai capitalismului global: industria financiară din Londra, iar apoi New York. Cu alte cuvinte, poate fi vorba de sfîrşitul istoric al unui ciclu de acumulare al capitalului, şi odată cu el, sfîrşitul unui mod de organizare a puterii la nivel global, inclusiv prin destrămarea sau deplasarea centrilor imperiali ai puterii. Mulţi cercetători şi activişti au insistat că poate fi vorba şi de un început al sfîrşitului acestei lumi, în sensul dereglării ireversibile a echilibrului ecologic planetar, ca urmare a exploatării fără limită a resurselor naturale, pentru profit.”
extras:
„Contextul global în care a apărut fenomenul Wikileaks din 2006 poate fi înţeles ca o criză structurală a unui sistem global de organizare a muncii şi puterii ce a apărut în istoria umanităţii, după toate probabilităţile, acum jumătate de mileniu, după descoperirea Lumii Noi, şi al cărui ultim ciclu de acumulare propagă în prezent criza în valuri centrifuge, pornind chiar din centrul centrilor de acumulare ai capitalismului global: industria financiară din Londra, iar apoi New York. Cu alte cuvinte, poate fi vorba de sfîrşitul istoric al unui ciclu de acumulare al capitalului, şi odată cu el, sfîrşitul unui mod de organizare a puterii la nivel global, inclusiv prin destrămarea sau deplasarea centrilor imperiali ai puterii. Mulţi cercetători şi activişti au insistat că poate fi vorba şi de un început al sfîrşitului acestei lumi, în sensul dereglării ireversibile a echilibrului ecologic planetar, ca urmare a exploatării fără limită a resurselor naturale, pentru profit.”
duminică, 26 decembrie 2010
sâmbătă, 25 decembrie 2010
Ce e cu adevarat revoltator la propunerea de modificare a Codului muncii
Un foarte bun articol de Alina Petrovici publicat pe site-ul Critic Atac.
extras:
„În ciuda „scăpărilor” inspecției muncii și a modurilor felurite în care angajații înșiși își întăresc propria exploatare, persistă idea că statul prigonește angajatorii, iar legislația e prea rigidă și inflexibilă. În ce fel e inflexibilă daca e absolut liber să concedieze? Cum e angajatul inflexibil daca lucrează de la 7 la 18 sau 19 și nu știe cum să mintă mai bine inspectorii statului ca el lucrează pana la 15?! Din când în când se enervează că nu i s-au plătit orele suplimentare de după ora 20, fiindcă înainte nu i se plătesc oricum, asta a înțeles-o și dacă așa e, așa e! E inflexibil pentru că angajatul și statul chinez sunt măsura tuturor lucrurilor unde ziua de lucru are 13 ore, săptămâna 6 zile și salariul este de 100 dolari. Atunci romanii aceștia sunt chiar inflexibili!”
extras:
„În ciuda „scăpărilor” inspecției muncii și a modurilor felurite în care angajații înșiși își întăresc propria exploatare, persistă idea că statul prigonește angajatorii, iar legislația e prea rigidă și inflexibilă. În ce fel e inflexibilă daca e absolut liber să concedieze? Cum e angajatul inflexibil daca lucrează de la 7 la 18 sau 19 și nu știe cum să mintă mai bine inspectorii statului ca el lucrează pana la 15?! Din când în când se enervează că nu i s-au plătit orele suplimentare de după ora 20, fiindcă înainte nu i se plătesc oricum, asta a înțeles-o și dacă așa e, așa e! E inflexibil pentru că angajatul și statul chinez sunt măsura tuturor lucrurilor unde ziua de lucru are 13 ore, săptămâna 6 zile și salariul este de 100 dolari. Atunci romanii aceștia sunt chiar inflexibili!”
Sărbători fericite și sănătate
Asta doresc cititorilor acestui blog. Să vă bucurați alături de cei dragi vouă.
Ne așteaptă un an nou, plin de speranțe.
Anul viitor promitem o activitate cu un impact mai mare pe acest blog. R-evoluția înseamnă LIBERTATE și DEMOCRAȚIE, iar pentru aceste principii vom lupta în continuare. Formele de luptă se vor diversifica din 2011, acest blog a fost doar începutul.
Ne așteaptă un an nou, plin de speranțe.
Anul viitor promitem o activitate cu un impact mai mare pe acest blog. R-evoluția înseamnă LIBERTATE și DEMOCRAȚIE, iar pentru aceste principii vom lupta în continuare. Formele de luptă se vor diversifica din 2011, acest blog a fost doar începutul.
joi, 23 decembrie 2010
Protest extrem în Parlament
Gestul lui Adrian Sobaru este unul de o mare însemnătate. Astăzi am văzut cum trgedia unei țări întregi a fost adusă în parlament prin gestul de martir al acestui om. Este gestul care ne arată că limitele au fost depășite, iar disperarea este numitorul comun al milioanelor de români.
Nici nu merită comentată atitudinea penibilă a premierului care se face că nu a înțeles nimic din ce s-a întâmplat astăzi. Gestul lui Adrian Sobaru a fost premeditat și l-a avut ca țintă pe premier. Este un gest politic care trebuie să aibă urmări politice. Dacă aceste urmări nu vor apărea însemnă că nu mai există politică, iar asta înseamnă că nu mai avem un stat, nu mai avem o țară.
Adrian Sobaru:"Asta este viaţa în care trăim noi!"
Din păcate se confirmă ce spunea un bun prieten de-al meu - se pare că noi românii avem doar vocație de martiri.
A venit timpul să fim și eroi, să luptăm fața în față cu dușmanul. Haideți să arătăm că avem și vocație de luptători.
Nici nu merită comentată atitudinea penibilă a premierului care se face că nu a înțeles nimic din ce s-a întâmplat astăzi. Gestul lui Adrian Sobaru a fost premeditat și l-a avut ca țintă pe premier. Este un gest politic care trebuie să aibă urmări politice. Dacă aceste urmări nu vor apărea însemnă că nu mai există politică, iar asta înseamnă că nu mai avem un stat, nu mai avem o țară.
Adrian Sobaru:"Asta este viaţa în care trăim noi!"
Din păcate se confirmă ce spunea un bun prieten de-al meu - se pare că noi românii avem doar vocație de martiri.
A venit timpul să fim și eroi, să luptăm fața în față cu dușmanul. Haideți să arătăm că avem și vocație de luptători.
luni, 20 decembrie 2010
Un protest al veteranilor în fața Casei Albe, 16 dec. 2010
Asemenea imagini nu vor fi transmise de către televiziunile naționale, iată de ce cred că e bine să cunoaștem mai mult decât ni se administrează oficial pe canalele media.
America înseamnă și oameni care protestează, chiar pe o vreme ca aceasta, oameni care pun mai presus de orice principiile libertății și democrației.
p.s. Cu această ocazie fac un apel la combatanții români din Irak și Afganistan care dețin materiale despre operațiunile forțelor armate legate de încălcarea oricăror drepturi, fie ale civililor din cele două țări, fie ale soldaților. Dacă credeți că sub protecția anonimatului ar trebui ca aceste lucruri să ajungă la publicul din România noi suntem dispuși să le publicăm pe acest blog.
Credem în dreptul nostru la libertate și considerăm că principiile democrației trebuie să prevaleze.
America înseamnă și oameni care protestează, chiar pe o vreme ca aceasta, oameni care pun mai presus de orice principiile libertății și democrației.
p.s. Cu această ocazie fac un apel la combatanții români din Irak și Afganistan care dețin materiale despre operațiunile forțelor armate legate de încălcarea oricăror drepturi, fie ale civililor din cele două țări, fie ale soldaților. Dacă credeți că sub protecția anonimatului ar trebui ca aceste lucruri să ajungă la publicul din România noi suntem dispuși să le publicăm pe acest blog.
Credem în dreptul nostru la libertate și considerăm că principiile democrației trebuie să prevaleze.
joi, 16 decembrie 2010
Grecia e vie!
Cam asta reiese din imaginile de mai jos. România, somn ușor.
p.s. personajul care apare spre final este politician, dacă ați avut cumva vreun dubiu.
p.s. personajul care apare spre final este politician, dacă ați avut cumva vreun dubiu.
marți, 14 decembrie 2010
Manifestul meu politic
Lupta politică trebuie să înceapă. Nu mai putem suporta condiția de condamnați pe viață la muncă în folosul altora. Noi suntem adevărații proprietari ai valorilor produse de economie. Este timpul să ne revendicăm ce este al nostru.
Asta înseamnă o luptă politică organizată. Sunt însă necesari câțiva pași. Primul ar fi organizarea politică. Aici avem 2 opțiuni: 1) Creăm o formațiune politică; 2) Ne înscriem masiv într-un partid de stânga existent (de pildă PCR, fostul Alianța Socialistă, pentru că acesta este singurul partid din România afiliat la Stânga Europeană) și ne impunem punctele de vedere.
Al doilea pas va fi făcut de la vârful puterii. Vom fixa ca obiectiv preluarea proprietăților asupra tuturor resurselor naturale (aici este vorba atât despre resursele subsolului, de la petrol la piatră și nisip, cât și despre păduri, munți și ape). Nu poate fi proprietar un individ asupra unor bunuri naturale pe care nu el le-a creat și care nu pot fi vândute sau cumpărate de către indivizi, acestea ar trebui să aparțină tuturor cetățenilor în mod egal.
Al treilea pas va fi făcut mai târziu prin preluarea proprietății asupra marilor mijloace de producție, ori se vor crea altele noi, iar prin concurență cele vechi ale axploatatorilor individuali vor dispărea.
Iată o țintă politică care poate fi o platformă pentru alternativa la actuala stare de fapt.
Asta înseamnă o luptă politică organizată. Sunt însă necesari câțiva pași. Primul ar fi organizarea politică. Aici avem 2 opțiuni: 1) Creăm o formațiune politică; 2) Ne înscriem masiv într-un partid de stânga existent (de pildă PCR, fostul Alianța Socialistă, pentru că acesta este singurul partid din România afiliat la Stânga Europeană) și ne impunem punctele de vedere.
Al doilea pas va fi făcut de la vârful puterii. Vom fixa ca obiectiv preluarea proprietăților asupra tuturor resurselor naturale (aici este vorba atât despre resursele subsolului, de la petrol la piatră și nisip, cât și despre păduri, munți și ape). Nu poate fi proprietar un individ asupra unor bunuri naturale pe care nu el le-a creat și care nu pot fi vândute sau cumpărate de către indivizi, acestea ar trebui să aparțină tuturor cetățenilor în mod egal.
Al treilea pas va fi făcut mai târziu prin preluarea proprietății asupra marilor mijloace de producție, ori se vor crea altele noi, iar prin concurență cele vechi ale axploatatorilor individuali vor dispărea.
Iată o țintă politică care poate fi o platformă pentru alternativa la actuala stare de fapt.
Rezistența nu e de ajuns. (First we take Manhattan)
Un excelent articol de Florin Poenaru. Poate fi citit pe Critic Atac.
extras:
extras:
„În cei 20 de ani de zile de „tranziţie” discursul despre cât de sfântă, naturală şi inalienabilă este „ordinea” proprietăţii private a fost atât de hegemonic încât cea mai mică critică era imediat plasată în descendenţa „băilor de sânge” provocate de naţionalizare şi colectivizare. Asta, desigur pe fundalul foarte concret al procesului privatizării liberale, care însemnă efectiv (şi în România ca şi oriunde altundeva, dacă dăm la o parte retorica ideologic motivată că la noi „nu e chiar capitalismul ăla bun”) transferul proprietăţii dinspre stat înspre posesiunea unor „selected few”. Transferul a fost atât de reuşit şi de temeinic, încât însăşi statul a trecut în proprietate privată. Cu siguranţă, proprietatea privată a rămas inatacabilă –de către stat, evident. Pentru că maşinile, casele şi frigiderele luate în rate ce nu mai pot fi apoi returnate, vor intra în modul cel mai natural cu putinţă în portofoliul băncilor creditoare. Altfel spus, regimul proprietăţii private, în varianta ranforsată ideologic specifică tranziţiei, ne-a lăsat în situaţia amerindienilor care au dat Manhattan-ul pe o mărgică sclipitoare (şi pe care acum ar trebui să o returneze la bancă).”
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Vezi ce se înțelege astăzi în România despre alegeri democratice
http://webtv.realitatea.net/actual/noi-dezvaluiri-despre-cum-se-cumpara-voturi-la-pdl-hunedoara
Ei bine avem și dovada. Iată cum se respectă democrația în sistemul capitalist de consum. Iată cît valorează oamenii pentru acești politicieni, îmbogățiți, aserviți și fără caracter. Mai aveți vreo îndoială?
Ei bine avem și dovada. Iată cum se respectă democrația în sistemul capitalist de consum. Iată cît valorează oamenii pentru acești politicieni, îmbogățiți, aserviți și fără caracter. Mai aveți vreo îndoială?
joi, 9 decembrie 2010
marți, 7 decembrie 2010
Sconcsul platinat: legatura dintre salarii, deteriorarea democratiei si noul pol crestin-democrat
Un articol de DAN UNGUREANU publicat pe blogul revistei CULTURA. Îl puteți citi aici.
extras:
„Democrația nu există în absența unei clase de mijloc importante. Democrația se furajează cu clasă de mijloc. Nici mogulii, nici țăranii bătrîni sau săraci nu se ocupă de politică. De politică ar trebui să se ocupe clasa mijlocie, societatea civilă.”
extras:
„Democrația nu există în absența unei clase de mijloc importante. Democrația se furajează cu clasă de mijloc. Nici mogulii, nici țăranii bătrîni sau săraci nu se ocupă de politică. De politică ar trebui să se ocupe clasa mijlocie, societatea civilă.”
NATO has no place in a just and democratic world
„The new strategic concept of NATO agreed by world leaders this weekend accelerates militarization and escalates the arms expenditure of its member countries that account for 75 per cent of global military spending, whilst thousands of people die every day from hunger and disease”
Restul îl puteți citi aici.
Restul îl puteți citi aici.
„The truth will always win”
Ultimul articol trimis ziarului „The Australian” de către Julian Assange înainte de arestare.
Mă gîndeam că e bine să cunoaștem și ce spune redactorul șef de la Wikipedia.
Mă gîndeam că e bine să cunoaștem și ce spune redactorul șef de la Wikipedia.
luni, 6 decembrie 2010
Despre noul cod al muncii
Din nou un articol de Victoria Stoiciu. Îl puteți citi pe critic atac.
extras:
„Impresia mea e că guvernanţii noştri au confundat, după spusele unei vorbe româneşti, „vaca” cu „vacanţa” pentru că ambele sunt la litera „V” în dicţionar. Flexisecuritatea românească miroase dubios de mult a flexibilitate pură. Cum îmi spunea într-o discuţie pe marginea subiectului un amic de dreapta, mai întâi construim flexibilitatea, apoi ne ocupăm de securitate. Judecând pe baza experienţei din trecut, aceasta înseamnă la paştele calului! În aceeaşi tradiţie, de 20 de ani ni se spune că mai întâi trebuie să asigurăm tranziţia către economia de piaţă şi după aceea ne vom preocupa de victimele tranziţiei; mai întâi să obţinem creştere economică, apoi vom redistribui bogăţia. Mereu este aplicată doar acea jumătate a lucrurilor care convine cel mai mult: din democraţie, am ales doar alegerile libere şi am ajuns o jalnică democraţie electorală, din capitalism am ales doar jefuirea celui slab, uitând că acesta presupune, teoretic, şi o piaţă liberă, din flexisecuritate ne place doar flexibilitatea…Până când?”
extras:
„Impresia mea e că guvernanţii noştri au confundat, după spusele unei vorbe româneşti, „vaca” cu „vacanţa” pentru că ambele sunt la litera „V” în dicţionar. Flexisecuritatea românească miroase dubios de mult a flexibilitate pură. Cum îmi spunea într-o discuţie pe marginea subiectului un amic de dreapta, mai întâi construim flexibilitatea, apoi ne ocupăm de securitate. Judecând pe baza experienţei din trecut, aceasta înseamnă la paştele calului! În aceeaşi tradiţie, de 20 de ani ni se spune că mai întâi trebuie să asigurăm tranziţia către economia de piaţă şi după aceea ne vom preocupa de victimele tranziţiei; mai întâi să obţinem creştere economică, apoi vom redistribui bogăţia. Mereu este aplicată doar acea jumătate a lucrurilor care convine cel mai mult: din democraţie, am ales doar alegerile libere şi am ajuns o jalnică democraţie electorală, din capitalism am ales doar jefuirea celui slab, uitând că acesta presupune, teoretic, şi o piaţă liberă, din flexisecuritate ne place doar flexibilitatea…Până când?”
vineri, 3 decembrie 2010
Al 3-lea congres al STANGII EUROPENE
În perioada 3-5 decembrie se desfășoară la Paris al 3-lea congres al STÂNGII EUROPENE.
webcast: http://pge.videodirect.fr/
webcast: http://pge.videodirect.fr/
joi, 2 decembrie 2010
Quo vadis – caritate versus justiţie socială
Un articol de Victoria Stoiciu. (foarte bun)
http://www.criticatac.ro/3056/quo-vadis-caritate-versus-justitie-sociala/
http://www.criticatac.ro/3056/quo-vadis-caritate-versus-justitie-sociala/
miercuri, 24 noiembrie 2010
Scurte comentarii la afirmația de astăzi a lui M. Isărescu: Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale
În această afirmație se ascunde și poate fi decodificat întreg înțelesul direcției în care se îndreaptă România. Afirmația este uluitoare, chiar dacă în primul moment ne lasă muți și fără grai cred că putem să facem unele comentarii.
Putem trage de aici cel puțin 2 concluzii, care la rîndul lor vor arăta eroarea de judecată a celor spuse de guvernatorul BNR.
1. Putem înțelege că România a fost îndatorată de proprii cetățeni fără ca principalele instituții ale statului, inclusiv BNR, să aibă ceva de-a face cu asta. Asta ar însemna că de fapt nu trăim într-un stat, că nu suntem o țară ci doar o populație, o strînsură, iar instituțiile statului care NE REPREZINTĂ nu există. Că asta lasă să se înțeleagă M. Isărescu este limpede de vreme ce arătînd cu degetul către populație aruncă responsabilitatea asupra unei mase de oameni care nu are cum se apăra de vreme ce instituțiile care-i reprezintă s-au spălat pe mîini. (o mișcare de nota 10 a guvernatorului dacă o percepem ca venind din tabăra celor interesați să înrobească prin îndatorare România).
2. Românii și-au dorit datorii, iar băncile le-au sărit în ajutor. Băncile nu ar fi decît intermediarii spune M. Isărescu în același discurs. Cu alte cuvinte cămătarul nu are de-a face cu împrumutatul. De parcă beneficiarii îndatorării românilor ar fi pe Lună. Aș putea să-i dau dreptate, oarecum, la această afirmație doar că aici situația (relația) nu este atît de simplă. După ce au avut grijă să ne asigure, în anii din urmă că împrumuturile sunt un instrument de dezvoltare și progres, prin gesturi și declarații făcute de la cel mai înalt nivel, pasul următor a fost să se asigure că nu vom reuși să ne plătim datoriile pentru ca astăzi să fim striviți de valoarea lor (poate nu atît de mult pe cît și-ar fi dorit) și să fim arătați tot noi cu degetul, oamenii simpli, aruncînd astfel asupra noastră responsabilitatea morală și făcîndu-i pe români, tot de la înălțimile funcțiilor cheie ale statului, să se simtă vinovați și supuși în fața noii stări de fapt în care ne găsim astăzi. (Din nou o mișcare de nota 10 a guvernatorului BNR, care reprezintă statul român. Oare așa să fie?)
Isărescu e de neclintit din funcție de 20 de ani. El și Mihai Tănăsescu sunt singurii români membri ai trilateralei (grupul celor 300). Pe cine reprezintă această asociație fondată de Rokefeller? Pe români? În nici un caz. Pe cei care au nevoi și apelează la împrumuturi? Mă îndoiesc.
Dacă vreți să știți cine a îndatorat România uitați-vă unde sunt banii, cine sunt beneficiarii și cine sunt fraierii care plătesc și vor plăti de aici încolo zeci de ani. Strategia la care apelează Isărescu nu e nouă și e rezumată perfect de vechiul dicton latin vae victis.
Totuși cred că Isărescu se amăgește, românii nu sunt la fel de proști și ușor de manipulat ca poporul prieten de peste Atlantic.
Putem trage de aici cel puțin 2 concluzii, care la rîndul lor vor arăta eroarea de judecată a celor spuse de guvernatorul BNR.
1. Putem înțelege că România a fost îndatorată de proprii cetățeni fără ca principalele instituții ale statului, inclusiv BNR, să aibă ceva de-a face cu asta. Asta ar însemna că de fapt nu trăim într-un stat, că nu suntem o țară ci doar o populație, o strînsură, iar instituțiile statului care NE REPREZINTĂ nu există. Că asta lasă să se înțeleagă M. Isărescu este limpede de vreme ce arătînd cu degetul către populație aruncă responsabilitatea asupra unei mase de oameni care nu are cum se apăra de vreme ce instituțiile care-i reprezintă s-au spălat pe mîini. (o mișcare de nota 10 a guvernatorului dacă o percepem ca venind din tabăra celor interesați să înrobească prin îndatorare România).
2. Românii și-au dorit datorii, iar băncile le-au sărit în ajutor. Băncile nu ar fi decît intermediarii spune M. Isărescu în același discurs. Cu alte cuvinte cămătarul nu are de-a face cu împrumutatul. De parcă beneficiarii îndatorării românilor ar fi pe Lună. Aș putea să-i dau dreptate, oarecum, la această afirmație doar că aici situația (relația) nu este atît de simplă. După ce au avut grijă să ne asigure, în anii din urmă că împrumuturile sunt un instrument de dezvoltare și progres, prin gesturi și declarații făcute de la cel mai înalt nivel, pasul următor a fost să se asigure că nu vom reuși să ne plătim datoriile pentru ca astăzi să fim striviți de valoarea lor (poate nu atît de mult pe cît și-ar fi dorit) și să fim arătați tot noi cu degetul, oamenii simpli, aruncînd astfel asupra noastră responsabilitatea morală și făcîndu-i pe români, tot de la înălțimile funcțiilor cheie ale statului, să se simtă vinovați și supuși în fața noii stări de fapt în care ne găsim astăzi. (Din nou o mișcare de nota 10 a guvernatorului BNR, care reprezintă statul român. Oare așa să fie?)
Isărescu e de neclintit din funcție de 20 de ani. El și Mihai Tănăsescu sunt singurii români membri ai trilateralei (grupul celor 300). Pe cine reprezintă această asociație fondată de Rokefeller? Pe români? În nici un caz. Pe cei care au nevoi și apelează la împrumuturi? Mă îndoiesc.
Dacă vreți să știți cine a îndatorat România uitați-vă unde sunt banii, cine sunt beneficiarii și cine sunt fraierii care plătesc și vor plăti de aici încolo zeci de ani. Strategia la care apelează Isărescu nu e nouă și e rezumată perfect de vechiul dicton latin vae victis.
Totuși cred că Isărescu se amăgește, românii nu sunt la fel de proști și ușor de manipulat ca poporul prieten de peste Atlantic.
luni, 22 noiembrie 2010
Susținem apelul lansat de Eric Cantona
http://webtv.realitatea.net/actual/revolutia-anti-banci-a-lui-eric-cantona
În sfârșit o idee bună. Așa trebuie procedat. Mai mult, cereți ca salariile să vă fie plătite numerar la casierie, nu mai folosiți carduri. Oricum majoritatea românilor nu fac plăți cu cardul. Acesta poate fi un mesaj dur lansat sistemului bancar, fără noi băncile își vor pierde rațiunea de a fi, și uriașul lor profit.
LA BĂNCI! LĂSAȚI-I FĂRĂ BANI!
În sfârșit o idee bună. Așa trebuie procedat. Mai mult, cereți ca salariile să vă fie plătite numerar la casierie, nu mai folosiți carduri. Oricum majoritatea românilor nu fac plăți cu cardul. Acesta poate fi un mesaj dur lansat sistemului bancar, fără noi băncile își vor pierde rațiunea de a fi, și uriașul lor profit.
LA BĂNCI! LĂSAȚI-I FĂRĂ BANI!
joi, 18 noiembrie 2010
Muze
Această pagină de internet este cu adevărat o sursă de inspirație.
Câteva exemple mai jos. Restul de aproximativ 50 le vedeți pe site-ul: http://www.shtig.net/muses/muses.html
Și un aforism de pe aceași pagină:
"Art is not a mirror to reflect society.
It is a hammer with which to shape it."
- Berthold Brecht, playwright.
Câteva exemple mai jos. Restul de aproximativ 50 le vedeți pe site-ul: http://www.shtig.net/muses/muses.html
Și un aforism de pe aceași pagină:
"Art is not a mirror to reflect society.
It is a hammer with which to shape it."
- Berthold Brecht, playwright.
marți, 9 noiembrie 2010
O formă de rezistență activă. GRS
Anunţăm că a luat naştere „Grupul pentru Rezistenţă Socială” GRS. Această asociere liber consimţită îşi propune să realizeze o formă activă de rezistenţă împotriva sistemului capitalist al societăţii de consum. Această asociaţie nu se va înregistra niciodată legal atâta timp cât societatea de consum va exista, ne propunem să ducem o lupta prin forme la limita legalităţii şi exclusiv de natură culturală. Adică, vom promova forme de literatură, artă, muzică care sunt împotriva sistemului capitalist al societăţii de consum. Componenţa GRS este secretă şi nu va fi făcută publică. Pot deveni membri doar cei care în mod activ se alătură iniţiativei. Puteţi deveni recunoscuţi dacă postați prin intermediul acestui blog activitatea proprie de rezistenţă activă. Puteţi să folosiţi un pseudonim.
Trimiteţi-ne textele voastre, poeziile, muzica și orice formă de artă vizuală. Arta graffiti este un exemplu bun în acest sens.
În imaginea publicată aici aveţi o mostră a artistului britanic cunoscut sub numele Banksy, acest tip de artă este una dintre cele mai bune forme de luptă împotriva societăţii actuale.
Acest anunț este garanția autenticității GRS. Orice alte manifestări care sunt în afara acestui blog nu pot fi considerate ca aparținând GRS. Orice altă modificare a asociației GRS va fi făcută doar dacă este anunțată în prealabil pe acest blog.
Toate aparițiile sub semnul GRS sunt protejate de Copyleft. Detalii puteți citi aici.
Trimiteţi-ne textele voastre, poeziile, muzica și orice formă de artă vizuală. Arta graffiti este un exemplu bun în acest sens.
În imaginea publicată aici aveţi o mostră a artistului britanic cunoscut sub numele Banksy, acest tip de artă este una dintre cele mai bune forme de luptă împotriva societăţii actuale.
Acest anunț este garanția autenticității GRS. Orice alte manifestări care sunt în afara acestui blog nu pot fi considerate ca aparținând GRS. Orice altă modificare a asociației GRS va fi făcută doar dacă este anunțată în prealabil pe acest blog.
Toate aparițiile sub semnul GRS sunt protejate de Copyleft. Detalii puteți citi aici.
miercuri, 3 noiembrie 2010
Un gand, un om
marți, 2 noiembrie 2010
wallpaper
Observ ca imaginea este comprimata foarte mult. Pentru cine dorește imaginea la o calitate mai bună se poate trimite via e-mail.
luni, 1 noiembrie 2010
Despre sărăcie
Un articol publicat pe site-ul criticatac.ro de G. M. Tamas.
extras:
Societatea noastră îi spune asemenea lucruri omului sărac: până eşti tânăr culcă-te cu cât mai multe persoane, viaţa e scurtă. Dacă vrei să ajungi undeva, respectă regulile jocului. Încalcă regulile, prostule. Dacă le încalci, te băgăm la răcoare. Dacă nu le încalci, mori de foame. Dacă ai murit de foame, ai fost prost. Preacurveşte, eşti stricat. Dacă nu faci sex, eşti fraier. Acritură. Distrează-te. Nu te distra, munceşte din greu. Economiseşte. Nu economisi, simte-te bine. Dacă vrei să scapi din asta, învaţă. Nu poţi să înveţi, înainte trebuie să faci rost de bani. Eşti iresponsabil: ai început să lucrezi prea devreme. Cere ajutor: eşti un parazit. Nu cere ajutor: nu poţi trăi de pe urma mijloacelor tale. Emigrează: eşti un vagabond. Nu emigra: eşti un eşec. Strângi punga: eşti materialist, egoist, avar. Îi ajuţi pe alţii: iroseşti banii familiei.
extras:
Societatea noastră îi spune asemenea lucruri omului sărac: până eşti tânăr culcă-te cu cât mai multe persoane, viaţa e scurtă. Dacă vrei să ajungi undeva, respectă regulile jocului. Încalcă regulile, prostule. Dacă le încalci, te băgăm la răcoare. Dacă nu le încalci, mori de foame. Dacă ai murit de foame, ai fost prost. Preacurveşte, eşti stricat. Dacă nu faci sex, eşti fraier. Acritură. Distrează-te. Nu te distra, munceşte din greu. Economiseşte. Nu economisi, simte-te bine. Dacă vrei să scapi din asta, învaţă. Nu poţi să înveţi, înainte trebuie să faci rost de bani. Eşti iresponsabil: ai început să lucrezi prea devreme. Cere ajutor: eşti un parazit. Nu cere ajutor: nu poţi trăi de pe urma mijloacelor tale. Emigrează: eşti un vagabond. Nu emigra: eşti un eşec. Strângi punga: eşti materialist, egoist, avar. Îi ajuţi pe alţii: iroseşti banii familiei.
vineri, 29 octombrie 2010
A murit Néstor Kirchner
Unul dintre marii lideri de stânga ai Americii Latine a încetat din viaţă. Fostul preşedinte argentinian, Nestor Kirchner a reuşit să smulgă ţara din haosul în care au aruncat-o politicile de dreapta.
miercuri, 27 octombrie 2010
Așa a început. Ce va urma?
Data de 27 octombrie a fost într-adevăr ceea ce m-am așteptat să fie. Nu îmi făceam iluzii că moțiunea de cenzură va trece. Nu mă așteptam ca demonstrația sindicatelor să aibă vreun ecou. Totuși s-a întâmplat ceva. Ceva foarte important. Dar, să le luăm pe rând.
Era limpede că moțiunea nu avea nicio șansă, pentru că, și acesta este motivul real, niciun parlamentar din arcul puterii nu își dorea alegeri anticipate ori, să treacă în opoziție. În aceste condiții nu au avut nici un motiv să susțină moțiunea. Cu toate acestea declarațiile politicienilor erau paralele cu motivele reale. Acest lucru ne demonstrează că democrația nu este luată în serios, și că ea există doar formal. Aici bifăm un prim punct. Asta înseamnă că puterea (oricare ar fi ea), are alte reguli după care se comportă și în nici un caz nu sunt regulile politice ale democrației.
Demonstrația sindicatelor, deși organizată foarte bine, nu a avut efectul dorit. Acești oameni, și cei care au fost alături de ei, au aflat cu această ocazie un lucru foarte important, acela că cei aleși „în mod democratic” nu-i reprezintă. Sigur că mai toată lumea știe că majoritatea celor care candidează în alegeri își cumpără locurile, iar meritul în acest caz nu este al votanților, care se amăgesc într-un fel sau altul, ci al banului. În acest caz cei aleși vor răspunde întotdeauna mijlocului care i-a făcut parlamentari, adică puterii banului și niciodată alegătorilor. Asta demonstrează că cel mai important lucru într-o democrație, alegerile, sunt doar o formă mascată de a cumpăra și a vinde. În acest caz cei care acum sunt nemulțumiți, iar aceștia sunt la ora actuală de ordinul milioanelor, și-au demonstrat, prin protestele desfășurate, că regulile democrației nu pot funcționa atunci când sunt eliminate chiar din vârful puterii.
Această stare a lucrurilor ne duce către concluzia firească și evidentă că relațiile de business au înlocuit regulile democrației. Oare nu ați observat cum toată ziua ni se prezintă lucrurile ca într-o permanentă piață de afaceri, iar ce e bine „pentru economie” este întotdeauna și neapărat bine doar pentru cel care face profit. Să nu fiu înțeles greșit, a face o muncă în urma căreia să rezulte un profit nu e ceva rău, însă a face profit cu orice preț, cu sacrificarea oamenilor, a celor care până la urmă fac posibilă munca și profitul, este criminal. Sistemul capitalist a demonstrat, a câta oară, că este incapabil să asigure stabilitate și prosperitate echitabilă. Sigur că acum asistăm la o zvârcolire din urmă, la intenția de a salva sistemul cu orice preț. Ei bine, indiferent în ce direcție se vor desfășura evenimentele de acum încolo ele vor aduce la sfârșitul acestui sistem, într-un an, doi sau zece. Iar acest interval de timp îl vom hotărâ noi, oamenii.
Soluțiile în situația dată nu pot fi instrumentele democratice. S-a dovedit, sper, că sistemul capitalist le-a făcut inutile, eliminându-le. Atunci ce e de făcut? Cu un adversar atât de puternic, ca sistemul capitalist, nu poți duce o luptă eficace pe față, cu reguli, pentru că acest sistem s-a poziționat deasupra regulilor. Soluția va fi o luptă de gherilă, de sabotare a acestui sistem, dusă de chiar cei care sunt acum exploatați. Nimeni nu va trebui să-i îndemne la asta, se va întâmpla natural.
Până la victoria finală!
Era limpede că moțiunea nu avea nicio șansă, pentru că, și acesta este motivul real, niciun parlamentar din arcul puterii nu își dorea alegeri anticipate ori, să treacă în opoziție. În aceste condiții nu au avut nici un motiv să susțină moțiunea. Cu toate acestea declarațiile politicienilor erau paralele cu motivele reale. Acest lucru ne demonstrează că democrația nu este luată în serios, și că ea există doar formal. Aici bifăm un prim punct. Asta înseamnă că puterea (oricare ar fi ea), are alte reguli după care se comportă și în nici un caz nu sunt regulile politice ale democrației.
Demonstrația sindicatelor, deși organizată foarte bine, nu a avut efectul dorit. Acești oameni, și cei care au fost alături de ei, au aflat cu această ocazie un lucru foarte important, acela că cei aleși „în mod democratic” nu-i reprezintă. Sigur că mai toată lumea știe că majoritatea celor care candidează în alegeri își cumpără locurile, iar meritul în acest caz nu este al votanților, care se amăgesc într-un fel sau altul, ci al banului. În acest caz cei aleși vor răspunde întotdeauna mijlocului care i-a făcut parlamentari, adică puterii banului și niciodată alegătorilor. Asta demonstrează că cel mai important lucru într-o democrație, alegerile, sunt doar o formă mascată de a cumpăra și a vinde. În acest caz cei care acum sunt nemulțumiți, iar aceștia sunt la ora actuală de ordinul milioanelor, și-au demonstrat, prin protestele desfășurate, că regulile democrației nu pot funcționa atunci când sunt eliminate chiar din vârful puterii.
Această stare a lucrurilor ne duce către concluzia firească și evidentă că relațiile de business au înlocuit regulile democrației. Oare nu ați observat cum toată ziua ni se prezintă lucrurile ca într-o permanentă piață de afaceri, iar ce e bine „pentru economie” este întotdeauna și neapărat bine doar pentru cel care face profit. Să nu fiu înțeles greșit, a face o muncă în urma căreia să rezulte un profit nu e ceva rău, însă a face profit cu orice preț, cu sacrificarea oamenilor, a celor care până la urmă fac posibilă munca și profitul, este criminal. Sistemul capitalist a demonstrat, a câta oară, că este incapabil să asigure stabilitate și prosperitate echitabilă. Sigur că acum asistăm la o zvârcolire din urmă, la intenția de a salva sistemul cu orice preț. Ei bine, indiferent în ce direcție se vor desfășura evenimentele de acum încolo ele vor aduce la sfârșitul acestui sistem, într-un an, doi sau zece. Iar acest interval de timp îl vom hotărâ noi, oamenii.
Soluțiile în situația dată nu pot fi instrumentele democratice. S-a dovedit, sper, că sistemul capitalist le-a făcut inutile, eliminându-le. Atunci ce e de făcut? Cu un adversar atât de puternic, ca sistemul capitalist, nu poți duce o luptă eficace pe față, cu reguli, pentru că acest sistem s-a poziționat deasupra regulilor. Soluția va fi o luptă de gherilă, de sabotare a acestui sistem, dusă de chiar cei care sunt acum exploatați. Nimeni nu va trebui să-i îndemne la asta, se va întâmpla natural.
Până la victoria finală!
marți, 26 octombrie 2010
Afișe pentru 27 octombrie
disclaimer:
Nu am nici o legătură cu vreun partid politic din România.
luni, 25 octombrie 2010
Cate ceva despre anticomunism, stanga sa si o alta stanga: o seama de raspunsuri de la Ovidiu Tichindeleanu
Articol aparut pe http://revistacultura.ro/blog/
Acest articol este un raspuns dat lui Vladimir Tismaneanu pentru articolul apărut în revista 22, 20 iulie, 2010.
extrase:
Acest articol este un raspuns dat lui Vladimir Tismaneanu pentru articolul apărut în revista 22, 20 iulie, 2010.
extrase:
Istoria culturală postdecembristă abundă în critici şi atacuri împotriva gândirii critice de stânga, însă e tot mai interesant modul în care se articulează acestea odată cu instituţionalizarea anticomunismului după 2004. În mod obişnuit, criticile dreptei postcomuniste au luat forma unor condamnări generale ori afurisiri: reacţii împotriva purei prezenţe intelectuale (sau chiar fizice) mai degrabă decât diferenţieri conceptuale.
...
La sfârşitul primului deceniu postdecembrist, când am început studierea scrierilor lui Marx şi a diverselor teorii critice corelate, această întreprindere extra-curiculară mi se păruse un lucru de bun simţ, ba chiar etic pentru un intelectual independent, din moment ce integrarea în capitalism era fenomenul dominant al epocii. În mod curios, teoriile critice ale acestui fenomen istoric erau delegitimate în România; se scria şi se vorbea foarte mult (şi negativ) de “Marx” şi “comunism”, însă nimeni nu părea să fi citit cu adevărat ceva. Marx cel despre care se vorbea nu era nici cel din „Ideologia germană”, nici cel din „Grundrisse”, şi nici cel din ultimele caiete ale „Capitalului”. Era un personaj fantastic. Şi a rămas astfel; nu am găsit dovezi efective de lectură la nici un intelectual român care opina atunci despre Marx, nici la cei (mulţi) de dreapta, dar nici la cei (puţini) mai de stânga. Or, concepte ale lui Marx ca acumularea primitivă, fetişismul mărfii, rolul de echivalent general al banului, şi multe altele, mi se păreau pertinente pentru realitatea socială a timpului. Între timp categoriile pertinente s-au rafinat şi s-au acumulat, adeseori dincolo de Marx însuşi. Importanţa filosofică a lui Marx nu constă atât în “soluţia” pe care ar fi oferit-o lumii, cât în puterea conceptuală de a fi adus la vizibilitate anumite probleme, de a fi făcut posibile genealogii şi revoluţii conceptuale ce au condus la prea multe (şi variate) şcoli de teorie critică în ştiinţele sociale şi umanioarele de astăzi pentru a le “raporta” aici. Raportată însă la realitatea prezenţei directe şi indirecte a lui Marx la vârful cercetării de astăzi, reducerea la zero a “marxismului” e doar un gest ideologic.
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Pentru moralul tuturor
Două strofe din „Împărat și proletar”, poezia lui Mihai Eminescu, care, cred eu, se potrivesc de minune cu situația actuală.
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
...
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
Și o strofă din „Noi vrem pământ” de George Coșbuc, care ar putea fi prea bine strigătul din urmă al poporului.
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
...
De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
Și o strofă din „Noi vrem pământ” de George Coșbuc, care ar putea fi prea bine strigătul din urmă al poporului.
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Afiș pentru protestele din 27 Octombrie
Fluturaș pentru demonstrații
Desenul nu imi aparține, a fost preluat dintr-un afiș pentru o demnonstrație anticapitalistă.
marți, 19 octombrie 2010
puncte de vedere: despre munca
Cateva ganduri despre munca scrie Veronica Lazar în „Eu muncesc, tu munceşti, el/ea munceşte, noi muncim, voi munciţi, ei profită”
http://www.protokoll.ro/text/areal/codalmuncii.html
Tot despre munca ne scriu NORBERT PETROVICI & ALINA PETROVICI în „Flexibilitatea fortei de munca si democratia in firme: pornind de la Codul Muncii”
http://revistacultura.ro/blog/2010/09/flexibilitatea-fortei-de-munca-si-democratia-in-firme-pornind-de-la-codul-muncii/
Și nu în ultimul rând, o privire de ansamblu a situatiei proletariatului la o scară istorica. Unul dintre autorii mei preferați, Claude Karnoouh publică pe CRITICATAC: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”
http://www.criticatac.ro/2147/proletari-din-toate-tarile-uniti-va/
http://www.protokoll.ro/text/areal/codalmuncii.html
Tot despre munca ne scriu NORBERT PETROVICI & ALINA PETROVICI în „Flexibilitatea fortei de munca si democratia in firme: pornind de la Codul Muncii”
http://revistacultura.ro/blog/2010/09/flexibilitatea-fortei-de-munca-si-democratia-in-firme-pornind-de-la-codul-muncii/
Și nu în ultimul rând, o privire de ansamblu a situatiei proletariatului la o scară istorica. Unul dintre autorii mei preferați, Claude Karnoouh publică pe CRITICATAC: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”
http://www.criticatac.ro/2147/proletari-din-toate-tarile-uniti-va/
duminică, 17 octombrie 2010
„Câteva remarci cu privire la comunism și anticomunism”
„În faţa uriaşului proces de control capitalist al conştiinţelor, oamenii trebuie să se opună: să nu abdice de la a gândi.” Un indemn binevenit in orice situatie, dar mai cu seama atunci cand pasiunile risca sa controleze discursul.
Un articol publicat de Ana Bazac pe blogul revistei CULTURA.
http://revistacultura.ro/blog/2010/08/cateva-remarci-cu-privire-la-comunism-si-anticomunism/
Un articol publicat de Ana Bazac pe blogul revistei CULTURA.
http://revistacultura.ro/blog/2010/08/cateva-remarci-cu-privire-la-comunism-si-anticomunism/
vineri, 15 octombrie 2010
Un articol edificator despre datoriile publice
Într-un articol publicat pe protokoll.ro de Alex Cistelecan, putem afla cum datele statistice infirmă teoria pro-capitalista de la noi care propovăduiește beneficiile politicilor de dreapta în economie. Datele folosite sunt citate din prestigioasa revista „The Economist”. Cu alte cuvinte, aceste teorii sunt infirmate de chiar datele oficiale ale uneia dintre cele mai recunoscute institutii media de specialitate, aflată în țara considerată bastionul capitalismului mondial, SUA.
„Ajustarea structurală”: a cui? la ce?
http://protokoll.ro/text/economii/ajustari-structurale.html
„Ajustarea structurală”: a cui? la ce?
http://protokoll.ro/text/economii/ajustari-structurale.html
joi, 14 octombrie 2010
miercuri, 13 octombrie 2010
Colapsul sistemului capitalist în România
Zilele acestea suntem martorii prăbușirii sistemului capitalist (cel puțin așa îmi place să cred). Asta nu înseamnă că automat vom depăși sistemul capitalist înlocuindu-l cu democrația. Să fie limpede, democrația nu este agreată în capitalism, ea este doar o vorbă goală. Capitalismul nu va muri de bună voie dacă noi nu suntem hotărâți și nu vom acționa cu fermitate. Această stare de fapt ne obligă la mobilizare. Dacă vom fi pasivi, situația noastră se va înrăutăți și mai mult. Degeaba aștemptăm să vedem la televizor cum alții se sacrifică pentru noi sperând că vor și reuși.
Este limpede că ideile marxiste în numeroasele variante care există astăzi pot fi soluțiile viitorului. Sunt convins de acest lucru și, pot să vă dau un argument care în opinia mea este hotărâtor. Dacă principala „valoare” în capitalism este profitul, iar munca este o marfă și prin urmare oamenii care muncesc sunt considerați de capitaliști tot o marfă, în schimb, valorile socialiste sunt centrate axiologic pe ființa umană. A sosit timpul pentru o evoluție. Pentru depășirea istorică a capitalismului. Dacă acest moment prielnic este ratat vom suferi în continuare și ne vom irosi energiile pe o rezistență cotidiană aproape invizibilă în sensul mobilizării generale.
Hadeți să nu mai fim tăcuți, să spunem ce gândim cu voce tare, nu din tastatură. Eu mâine voi face grevă spontană și vă spun: puterea stă în organizare.
Este limpede că ideile marxiste în numeroasele variante care există astăzi pot fi soluțiile viitorului. Sunt convins de acest lucru și, pot să vă dau un argument care în opinia mea este hotărâtor. Dacă principala „valoare” în capitalism este profitul, iar munca este o marfă și prin urmare oamenii care muncesc sunt considerați de capitaliști tot o marfă, în schimb, valorile socialiste sunt centrate axiologic pe ființa umană. A sosit timpul pentru o evoluție. Pentru depășirea istorică a capitalismului. Dacă acest moment prielnic este ratat vom suferi în continuare și ne vom irosi energiile pe o rezistență cotidiană aproape invizibilă în sensul mobilizării generale.
Hadeți să nu mai fim tăcuți, să spunem ce gândim cu voce tare, nu din tastatură. Eu mâine voi face grevă spontană și vă spun: puterea stă în organizare.
luni, 27 septembrie 2010
NU AUSTERITĂȚII
Două afișe dedicate protestelor din România din această toamnă.
Oricine dorește poate să le printeze și să le distribuie oriunde. Copyright-ul imi aparține, iar prin acest site il declar „copyleft”, adică poate fi folosit, copiat și distribuit de către oricine cu o singură condiție: se păstrează integritatea acestor imagini.
joi, 23 septembrie 2010
In defence of marxism
Un site internaţional cu interfaţă şi in limba româna.
http://www.marxist.com/ro/
http://www.marxist.com/ro/
duminică, 19 septembrie 2010
luni, 17 mai 2010
Break Their Haughty Power
O serie de eseuri scrise de către Loren Goldner (scriitor american), din 1973 până astăzi. Aceste texte trateaza crizele economice majore ale lumii capitaliste. O parte dintre ele le puteți citi în românește, în revista IDEA nr.32/2009.
Către adresa eseurilor: Break Their Haughty Power
Către adresa eseurilor: Break Their Haughty Power
Stânga Europeană
Partidele de stanga din parlamentul european sunt reunite în grupul GUE/NGL.
http://www.guengl.eu/showPage.jsp
Partidul Stânga Europeana
http://www.european-left.org/
http://www.guengl.eu/showPage.jsp
Partidul Stânga Europeana
http://www.european-left.org/
duminică, 16 mai 2010
Primul pas
Fără menajamente, fără figuri de stil, uneori fără răbdare. Categoric un blog de stânga. Eu nu intenţionez să scriu prea mult, în schimb am sa postez o serie de link-uri şi materiale utile oricărui militant de stânga.
Sfârşitul capitalismului este aproape, el însa nu va muri de bunăvoie. Trebuie să găsim împreună, prin promovarea valorilor de stânga - democraţie, echitate, drepturi egale, libertatea de gândire, solidaritate - soluţia pentru era post-capitalistă.
Misiunea mea este una simplă, lupta împotriva exploatării economice. Gata cu tranziţia, gata cu reformele, e timpul pentru o REVOLUȚIE.
PUTEREA STĂ ÎN ORGANIZARE.
Sfârşitul capitalismului este aproape, el însa nu va muri de bunăvoie. Trebuie să găsim împreună, prin promovarea valorilor de stânga - democraţie, echitate, drepturi egale, libertatea de gândire, solidaritate - soluţia pentru era post-capitalistă.
Misiunea mea este una simplă, lupta împotriva exploatării economice. Gata cu tranziţia, gata cu reformele, e timpul pentru o REVOLUȚIE.
PUTEREA STĂ ÎN ORGANIZARE.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)