Scurte comentarii la afirmația de astăzi a lui M. Isărescu: Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale

În această afirmație se ascunde și poate fi decodificat întreg înțelesul direcției în care se îndreaptă România. Afirmația este uluitoare, chiar dacă în primul moment ne lasă muți și fără grai cred că putem să facem unele comentarii.
Putem trage de aici  cel puțin 2 concluzii, care la rîndul lor vor arăta eroarea de judecată a celor spuse de guvernatorul BNR.
1. Putem înțelege că România a fost îndatorată de proprii cetățeni fără ca principalele instituții ale statului, inclusiv BNR, să aibă ceva de-a face cu asta. Asta ar însemna că de fapt nu trăim într-un stat, că nu suntem o țară ci doar o populație, o strînsură, iar instituțiile statului care NE REPREZINTĂ nu există. Că asta lasă să se înțeleagă M. Isărescu este limpede de vreme ce arătînd cu degetul către populație aruncă responsabilitatea asupra unei mase de oameni care nu are cum se apăra de vreme ce instituțiile care-i reprezintă s-au spălat pe mîini. (o mișcare de nota 10 a guvernatorului dacă o percepem ca venind din tabăra celor interesați să înrobească prin îndatorare România).
2. Românii și-au dorit datorii, iar băncile le-au sărit în ajutor. Băncile nu ar fi decît intermediarii spune M. Isărescu în același discurs. Cu alte cuvinte cămătarul nu are de-a face cu împrumutatul. De parcă beneficiarii îndatorării românilor ar fi pe Lună. Aș putea să-i dau dreptate, oarecum, la această afirmație doar că aici situația (relația) nu este atît de simplă. După ce au avut grijă să ne asigure, în anii din urmă că împrumuturile sunt un instrument de dezvoltare și progres, prin gesturi și declarații făcute de la cel mai înalt nivel, pasul următor a fost să se asigure că nu vom reuși să ne plătim datoriile pentru ca astăzi să fim striviți de valoarea lor (poate nu atît de mult pe cît și-ar fi dorit) și să fim arătați tot noi cu degetul, oamenii simpli, aruncînd astfel asupra noastră responsabilitatea morală și făcîndu-i pe români, tot de la înălțimile funcțiilor cheie ale statului, să se simtă vinovați și supuși în fața noii stări de fapt în care ne găsim astăzi. (Din nou o mișcare de nota 10 a guvernatorului BNR, care reprezintă statul român. Oare așa să fie?)

Isărescu e de neclintit din funcție de 20 de ani. El și Mihai Tănăsescu sunt singurii români membri ai trilateralei (grupul celor 300). Pe cine reprezintă această asociație fondată de Rokefeller? Pe români? În nici un caz. Pe cei care au nevoi și apelează la împrumuturi? Mă îndoiesc.
Dacă vreți să știți cine a îndatorat România uitați-vă unde sunt banii, cine sunt beneficiarii și cine sunt fraierii care plătesc și vor plăti de aici încolo zeci de ani. Strategia la care apelează Isărescu nu e nouă și e rezumată perfect de vechiul dicton latin vae victis.
Totuși cred că Isărescu se amăgește, românii nu sunt la fel de proști și ușor de manipulat ca poporul prieten de peste Atlantic.