miercuri, 27 octombrie 2010

Așa a început. Ce va urma?

Data de 27 octombrie a fost într-adevăr ceea ce m-am așteptat să fie. Nu îmi făceam iluzii că moțiunea de cenzură va trece. Nu mă așteptam ca demonstrația sindicatelor să aibă vreun ecou. Totuși s-a întâmplat ceva. Ceva foarte important. Dar, să le luăm pe rând.
Era limpede că moțiunea nu avea nicio șansă, pentru că, și acesta este motivul real, niciun parlamentar din arcul puterii nu își dorea alegeri anticipate ori, să treacă în opoziție.  În aceste condiții nu au avut nici un motiv să susțină moțiunea. Cu toate acestea declarațiile politicienilor erau paralele cu motivele reale. Acest lucru ne demonstrează că democrația nu este luată în serios, și că ea există doar formal. Aici bifăm un prim punct. Asta înseamnă că puterea (oricare ar fi ea), are alte reguli după care se comportă și în nici un caz nu sunt regulile politice ale democrației.
Demonstrația sindicatelor, deși organizată foarte bine, nu a avut efectul dorit. Acești oameni, și cei care au fost alături de ei, au aflat cu această ocazie un lucru foarte important, acela că cei aleși „în mod democratic” nu-i reprezintă. Sigur că mai toată lumea știe că majoritatea celor care candidează în alegeri își cumpără locurile, iar meritul în acest caz nu este al votanților, care se amăgesc într-un fel sau altul, ci al banului. În acest caz cei aleși vor răspunde întotdeauna mijlocului care i-a făcut parlamentari, adică puterii banului și niciodată alegătorilor. Asta demonstrează că cel mai important lucru într-o democrație, alegerile, sunt doar o formă mascată de a cumpăra și a vinde. În acest caz cei care acum sunt nemulțumiți, iar aceștia sunt la ora actuală de ordinul milioanelor, și-au demonstrat, prin protestele desfășurate, că regulile democrației nu pot funcționa atunci când sunt eliminate chiar din vârful puterii.
Această stare a lucrurilor ne duce către concluzia firească și evidentă că relațiile de business au înlocuit regulile democrației. Oare nu ați observat cum toată ziua ni se prezintă lucrurile ca într-o permanentă piață de afaceri, iar ce e bine „pentru economie” este întotdeauna și neapărat bine doar pentru cel care face profit. Să nu fiu înțeles greșit, a face o muncă în urma căreia să rezulte un profit nu e ceva rău, însă a face profit cu orice preț, cu sacrificarea oamenilor, a celor care până la urmă fac posibilă munca și profitul, este criminal. Sistemul capitalist a demonstrat, a câta oară, că este incapabil să asigure stabilitate și prosperitate echitabilă. Sigur că acum asistăm la o zvârcolire din urmă, la intenția de a salva sistemul cu orice preț. Ei bine, indiferent în ce direcție se vor desfășura evenimentele de acum încolo ele vor aduce la sfârșitul acestui sistem, într-un an, doi sau zece. Iar acest interval de timp îl vom hotărâ noi, oamenii.
Soluțiile în situația dată nu pot fi instrumentele democratice. S-a dovedit, sper, că sistemul capitalist le-a făcut inutile, eliminându-le. Atunci ce e de făcut? Cu un adversar atât de puternic, ca sistemul capitalist, nu poți duce o luptă eficace pe față, cu reguli, pentru că acest sistem s-a poziționat deasupra regulilor. Soluția va fi o luptă de gherilă, de sabotare a acestui sistem, dusă de chiar cei care sunt acum exploatați. Nimeni nu va trebui să-i îndemne la asta, se va întâmpla natural.

Până la victoria finală!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu